«Nasu di rè?». Hè u nome datu à un adrosauru scupertu pocu fà cù u nome scientificu Rhinorex condrupus. Brucava a vegetazione di u Cretaceu tardu circa 75 milioni d'anni fà.
À u cuntrariu di l'altri adrosauri, u Rhinorex ùn avia micca una cresta ossosa o carnosa nantu à a testa. Invece, avia un nasu enorme. Inoltre, hè statu scupertu micca in un affioramentu rocciosu cum'è l'altri adrosauri, ma à l'Università Brigham Young nantu à una scaffale in una stanza di daretu.
Per decennii, i cacciadori di fossili di dinosauri anu fattu i so travaglii cù piccone è pala è qualchì volta dinamite. Scalpellavanu è facianu saltà tunnellate di roccia ogni estate, à a ricerca di l'osse. I laboratorii universitari è i musei di storia naturale sò pieni di scheletri di dinosauri parziali o cumpleti. Una parte significativa di i fossili, però, ferma in casse è calchi di gesso messi in scatule di almacenamentu. Ùn anu micca avutu l'uccasione di cuntà e so storie.
Sta situazione hè avà cambiata. Certi paleontologi descrivenu a scienza di i dinosauri cum'è una seconda rinascita. Ciò chì volenu dì hè chì si stanu aduttendu novi approcci per ottene una cunniscenza più approfondita di a vita è di l'epica di i dinosauri.
Unu di questi novi approcci hè di simpricimenti fighjà ciò chì hè digià statu trovu, cum'è hè statu u casu di Rhinorex.
In l'anni 1990, i fossili di Rhinorex sò stati dipusitati à l'Università Brigham Young. À quellu tempu, i paleontologi si sò cuncentrati nantu à l'impronte di a pelle truvate nantu à l'osse di u troncu di l'adrosauru, lascendu pocu tempu per i cranii fossilizati sempre in e rocce. Dopu, dui circadori postdottoratu anu decisu di fighjà u craniu di dinosauru. Dui anni dopu, Rhinorex hè statu scupertu. I paleontologi stavanu ghjettendu una nova luce nantu à u so travagliu.
Rhinorex era statu inizialmente scavatu in una zona di l'Utah chjamata situ Neslen. I geologi avianu una maghjina abbastanza chjara di l'ambiente di u situ Neslen di un tempu luntanu. Era un habitat estuarinu, una pianura paludosa induve l'acqua dolce è salata si mischiavanu vicinu à a costa di un mare anticu. Ma in l'internu, à 200 chilometri di distanza, u terrenu era assai sfarente. Altri adrosauri, u tipu crestatu, sò stati scavati in l'internu. Siccomu i paleontologi precedenti ùn anu micca esaminatu u scheletru cumpletu di Neslen, anu suppostu chì era ancu un adrosauru crestatu. In cunsequenza di sta supposizione, hè stata ghjunta à a cunclusione chì tutti l'adrosauri crestati pudianu sfruttà e risorse interne è estuarine in modu uguale. Ùn hè statu chè quandu i paleontologi l'anu riesaminatu chì era in realtà Rhinorex.
Cum'è u pezzu di un puzzle chì si mette in piazza, scuprendu chì Rhinorex era una nova spezia di vita di u Cretaceu tardu. A scuperta di u "King Nose" hà dimustratu chì diverse spezie di adrosauri si sò adattate è evolute per riempie diverse nicchie ecologiche.
Simply fighjendu più da vicinu i fossili in i bidoni di almacenamentu pulverulenti, i paleontologi stanu truvendu novi rami di l'arburu di a vita di i dinosauri.
——— Da Dan Risch
Data di publicazione: 01-Feb-2023