Pterosauria: Ùn sò micca un "dinosauru volante"
In a nostra cunniscenza, i dinosauri eranu i signori di a terra in tempi antichi. Diamo per scontu chì animali simili à quell'epica sò tutti classificati in a categuria di dinosauri. Cusì, i Pterosauria sò diventati "dinosauri volanti". In fatti, i Pterosauria ùn eranu micca dinosauri!
I dinosauri si riferiscenu à certi rettili terrestri chì ponu aduttà una andatura dritta, eccettu i pterosauri. I pterosauria sò solu rettili volanti, inseme cù i dinosauri sò tramindui appartenenti à i tributari evolutivi di l'Ornithodira. Vale à dì, i pterosauria è i dinosauri sò cum'è "cugini". Sò parenti stretti, è sò duie direzioni evolutive chì anu vissutu in a listessa era, è u so antenatu più recente si chjama Ornithischiosaurus.
Sviluppu di l'ale
A terra era duminata da i dinosauri, è u celu era duminatu da i pterosauri. Sò una famiglia, cumu hè chì unu hè in u celu è l'altru hè in terra ?
In a pruvincia occidentale di Liaoning in Cina, hè statu trovu un ovu di pterosauria chì era statu schiacciatu ma ùn mostrava segni di rottura. Era statu osservatu chì e membrane di l'ale di l'embrioni à l'internu si sò sviluppate bè, ciò chì significa chì i pterosauria ponu vulà subitu dopu a nascita.
A ricerca di parechji esperti hà dimustratu chì i primi pterosauri si sò evoluti da picculi corridori terrestri insettivori à zampe lunghe cum'è Scleromochlus, chì avianu membrane nantu à e zampe posteriori, chì si stendevanu finu à u corpu o à a coda. Forse per via di u bisognu di sopravvivenza è di predazione, a so pelle hè diventata più grande è si hè sviluppata gradualmente in una forma simile à l'ale. Cusì pudianu ancu esse spinti in altu è sviluppati lentamente in rettili volanti.
I fossili mostranu chì prima sti picculi ùn eranu micca solu chjuchi, ma ancu chì a struttura ossea di l'ale ùn era micca evidente. Ma pianu pianu, si sò evoluti versu u celu, è l'ala più grande, i Pterosauria volanti à coda corta, anu gradualmente rimpiazzatu i "nani", è infine sò diventati a duminazione aerea.
In u 2001, un fossile di pterosauria hè statu scupertu in Germania. L'ale di u fossile eranu parzialmente cunservate. I scientifichi l'anu irradiatu cù luce ultravioletta è anu scupertu chì e so ale eranu una membrana di pelle cù vasi sanguigni, musculi è fibre lunghe. E fibre ponu sustene l'ale, è a membrana di a pelle pò esse tirata stretta, o piegata cum'è un ventaglio. È in u 2018, dui fossili di pterosauria scuperti in Cina anu dimustratu chì avianu ancu piume primitive, ma à u cuntrariu di e piume di l'uccelli, e so piume eranu più chjuche è più soffici, ciò chì puderia esse adupratu per mantene a temperatura di u corpu.
Difficile à vulà
Sapete ? Trà i fossili truvati, l'apertura alare di i grandi pterosauri pò espansione di 10 metri. Dunque, certi esperti credenu chì ancu s'elli anu duie ale, certi grandi pterosauri ùn ponu micca vulà à longu andà è à longa distanza cum'è l'acelli, è certi pensanu ancu chì ùn puderanu mai vulà ! Perchè sò troppu pesanti !
Tuttavia, u modu in cui i pterosauri volavanu ùn hè ancu cunclusivu. Certi scientifichi speculanu ancu chì forse i pterosauri ùn anu micca utilizatu u planata cum'è l'acelli, ma e so ale si sò evolute indipindentamente, furmendu una struttura aerodinamica unica. Ancu s'è i grandi pterosauri avianu bisognu di membri forti per alzassi da terra, l'osse spesse li rendenu troppu pesanti. Prestu, anu trovu un modu! L'osse di l'ale di i pterosauri si sò evolute in tubi cavi cù pareti sottili, chì li anu permessu di "perde pesu" cù successu, diventendu più flessibili è leggeri, è ponu vulà assai più facilmente.
Altri dicenu chì i pterosauri ùn pudianu micca solu vulà, ma si precipitavanu cum'è l'aquile per predà i pesci da a superficia di l'oceani, di i laghi è di i fiumi. U volu permetteva à i pterosauri di viaghjà longhe distanze, di scappà da i predatori è di sviluppà novi habitat.
U situ ufficiale di Kawah Dinosaur:www.kawahdinosaur.com
Data di publicazione: 18 di nuvembre di u 2019